Daca gradul ridicat de vapori se mentine in incapere, incep sa apara igrasia si mucegaiul, producand afectiuni reumatice, alergice, sau alte imbolnaviri, degradeaza structura peretilor, decolorand suprafetele.

Pentru a preveni acest fenomen, trebuie sa rezolvam aerisirea caminului nostru. Cu introducerea aerului proaspat respectiv evacuarea celui uzat, folosit, se reduce procentul de umiditate. Este indicat folosirea unui sistem hidroreglabil, ce aeriseste numai acolo si numai atat cat este nevoie.

Deja exista rezolvari avansate, cu senzori de mişcare, de umiditate, etc, ce permit introducerea volumului necesar de aer proaspat si evacuarea cat mai eficienta si silentioasa al celui viciat.

Trebuie sa stim, ca dupa izolarea peretilor se modifica substantial capacitatea acestora de a permite aerisirea prin pori, izolaţia formând un strat ce retine aburii si vaporii de apa.

Gradul mai ridicat de umiditate poate sa ne arate punctele slabe ai cladirilor din punct de vedere de izolare termica, caci acolo se va depune condensul si se va forma igrasia.

Puntea termica este suprafata casei ce are o conductivitate mai mare din punct de vedere termic. Astfel de locuri, suprafete sunt la boiandrugi, colţuri, intre doua nivele. Betonul este un conductor mai bun decat caramida. Aceste punti se pot observa mai bine in timp de iarna, cand se produce o pierdere mai intensa de caldura, iar aceste suprafete devin mai reci, unde de obicei apare fenomenul de igrasie şi mucegai.

O casa bine izolata nu retine numai caldura ci etanseaza si ermetic. Aerul se foloseste repede, indeosebi daca familia este acasa. Saturatia ideala al aerului cu vapori este de 40 – 55%. La depasirea acestei valori, incep sa apara problemele.

Iata si cateva valori:

- 4 oameni, odihna 12 ore: 1,92 l/zi

- 4 oameni, munca 3 ore: 2,16 l/zi

- 15 ghivece de flori: 3,6 l/zi

- 0,5 ore masina de spalat: 0,15 l/zi

- 4 x 15 minute baie, duş: 2,6 l/zi

- 1000 cm2 suprafata libera de apa: 0,48 l/zi

- Alte surse: 0,2 l/zi

În total: 14,11 l/zi !!!
Si aerul are deja o cantitate anume de vapori. Umiditatea relativa reprezinta cantitatea de apa in aer la o temperatura data, faţa de cantitatea maxima ce ar putea sa reţina. Cu cat este mai cald, cu atat saturatia aerului ar putea sa fie mai mare. Iata un exemplu:

Aerul cu 100 C poate sa reţina 10 g/m3 vapori.

Daca aerul conţine 6g de vapori, atunci umiditatea relativa este de 60%.

6 g/ 10g = 60%

Aerul cu 220 poate sa reţina 17 g/m3 vapori.

Daca incalzim aerul la 220 C, ce conţine 6 g/m3 vapori, conform EX.1. umiditatea relativa va fi de 35%

6 g/ 10g = 35%

Pentru a se forma mucegaiul, este nevoie de umiditate relativa mare si de o temperatura respectiv de luminozitate adecvata.

Valorile ideale pentru o incapere este de 200 C şi 45 – 55% umiditate. Daca avem o umiditate mai mare, acesta deja se depune pe o suprafata cu o temperatura de 12 – 130 C. Un perete bine izolat pe timp de iarna are in jur de 17 - 180 C, dar unul cu punti termice scade până la 130 C. La aceasta temperatura deja se formează condensul. Dacă aerisirea nu este potrivita, atunci problema se agraveaza. Creste saturatia aerului, deci creste si temperatura de roua, adica temperatura la care vaporii din aer condenseaza. In locurile unde miscarea aerului este mai redusa, de EX. la spatele mobilelor mai mari, situatia devine mai grava.

Un om isi petrece cam 90% din timpul sau intr-o incapere. Foloseste oxigen si emana in fiecare ora aproximativ 10 – 75 litrii de CO2 şi 40 – 175 g de vapori.

Cantitatea necesara de aer proaspat al unui om este de 20 – 40 m3 pe ora. Aerul saturat sau prea uscat poate cauza indispozitie si probleme de sanatate.